Să recapitulăm pentru început esența primei părți. Așadar trupul îmbătrânește și moare pe când sufletul nu suferă schimbări și este imobil față de el însuși. Atunci cine se bucură și cine se întristează, cine poartă sămânța îmbunătățirii și a evoluției ce determină dobândirea unui nou vehicul pentru suflet, cel care este izvorul de viață și fără de care nicio materie nu se poate mișca?! Aceasta este Conștiința (Conștiența), aparatul mentalo- emoțional deținut de o individualitate mobilă. Din acest motiv uciderea oricărei vietăți cu intenția de a fi mâncată, când există atâtea surse vegetale la dispoziție, este un păcat capital care pune sub semnul întrebării însăși șansa de evoluție a conștiinței celui în cauză spre o existență superioară. Direct sau indirect, păcatul este același.
Plantele, deși au și ele senzori de proximitate, nu au suflet individual, nu suferă și nu pot evolua. Rămân precum le-a dat natura și nu se supără să fie hrană și sursă de energie pentru trupurile purtând un suflet.
Individualitățile vegetale, deși nu au suflet infividual, sunt în viață tot datorită unui suflet, precum vă voi explică mai târziu. Dar a ucide un trup care poartă un suflet, și în consecință o conștiință, oricât de redusă ar fi ea, provoacă propriei conștiințe un regres enorm, care la oameni poate scădea până acolo încât ea să ajungă împreună cu sufletul ce îl însoțește într-un trup de animal.
După cum ați înțeles, în exprimarea mea, sufletul este același lucru cu sinele, unele religii și filozofii folosind denumirea de suflet pentru ceea ce eu numesc conștiință. Sufletul este pentru mine suflul de viață, motivul pentru care o formă și o materie este vie. Când sufletul o parăsește aceasta devine hrană pentru trupurile inferioare - bacterii, viermi, insecte și o întreagă gamă de vertebrate narcofage. Sufletul acestor vietăți, și a carnivorelor în general, poate ajunge cu dificultate la un vehicul superior, și e posibil numai atunci când distrugerea trupului în care se află se produce cu o suferință atroce și la o vârsta foarte fragedă.
Copiilor mei, deși ei cred că glumesc, le spun câteodată că în întrupările anterioare unul a fost turturică, altul un vițeluș și altul un motănel.
Viața cu ei nu mi-a fost ușoară, pentru că ei vin din lumile de jos și chiar dacă în viața precedentă au fost ființe blânde și pașnice, în societatea oamenilor ei sunt foarte dezavantajați, mai ales motănelul, cel care mi-a produs foarte multă suferință până ce am înțeles situația lui. Desigur ignoranții, care nu știu de unde vin și încotro se îndreaptă, râd pe înfundate de explicațiile mele, mulțumindu-se să consume resursele Pâmântului și să batjocorească orice implicare divina în existență lor, considerându-se doar chimie întâmplatoare, neștiind sărmanii că șansa ca lucrurile să fie așa sunt doar una din 10¹²⁷, după anumite calcule științifice, care arată succesiunea evenimentelor în creație, după teoria Big-Bang, cel mai plauzibil început al manifestării materiale. Adică practic zero.
Îi deplâng dar nu-mi mai permit să sufăr pentru ei. Este just ca fiecare să sufere doar pentru faptele sale, cu specificarea ca ignoranța și dezinteresul pentru cunoașterea Divinului nu este o scuză.
Cât privește modul în care o conștiință, împreună cu vehiculul ei, ajunge într-o familie umană, lucrurile stau în felul următor. Părinților mediocri le revin copii docili și ascultători, cu o conștiință destul de evoluată, aflați de mult în specia umană, pe când conștiințelor puternice și evoluate li se oferă copii care provin din rândul animalelor pentru a le oferi primele lecții de conduită corectă în rândul oamenilor. Iar cei care fac tot ce pot pentru a ușura această tranziție sunt răsplătiți de Univers cu daruri speciale în folosul propriei conștiințe. În curând ei se vor putea bucura de viață într-un vehicul din rândul ființelor superioare, pe care oamenii mai mult le-au intuit decât le-au văzut, numite îngeri sau zei.
Aceste lucruri când sunt spuse prin cuvinte arată aproape ca un sacrilegiu, deoarece pentru marea majoritate a oamenilor aceste viziuni sunt ca perlele aruncate porcilor. Ei le vor calca în picioare sau, în cel mai bun caz, le vor ignora. Dar pentru anumite conștiințe, aceste dezvăluiri le va încuraja eforturile și le va întări speranțele. Printr-o viață supusă autocontrolului, prin meditație și rugăciune ele se vor putea bucura în curând de o viață lungă și minunată pe tărâmuri mult mai largi din Univers.